Pe de alta parte, anumite grupuri sociale, minoritare sau marginalizate, folosesc în continuare codificarea costumului ca o afirmare a identitatii comunitatii si ca mijloc de a supravietui. Michele-Marie Roue, într-un studiu excelent despre „vestimentatia rockerilor", a pus foarte bine în evidenta, în aceasta privinta, contradictiile dintre semnificatia sociala a unui vesmant si banalizarea folosirii sale.
Geaca de piele, a carei folosinta este larg raspandita, trimite azi la numeroase semnificatii posibile: tanar modern, burgez „lipit", punk, rocker... „Si tinerii la moda, scria ca, ne amintesc, uneori putin brutal, ca nu e prudent sa arborezi o tinuta vestimcntara pe care o revendica altii.
La rockerii opriti pentru «controlul identitatii» nu exista o discrepanta între haina purtata, vocabular si modul de a fi. Nu «îsi asigura pielea» cine vrea. Scena care are loc cu acest prilej, daca ne limitam la aparente, ar putea fi rezumat astfel: un individ, sau mai adesea o banda, dezbraca de geaca o persoana izolata. Este un simplu furt sau, mai curand, asa cum ne face sa credem punerea în scena ritualizata, redobandirea unui semn de apartenenta la un grup?"
Nu e mai putin adevarat ca banalizarea folosirii este larg raspandita si ca cucereste terenul ambelor sexe. In timp ce costumul masculin si cel feminin se diferentiali dupa mijlocul secolului al XlV-lea, pana a se deosebi fundamental, la sfarsitul secolului al XX-lea observam o evolutie inversa: pantalonul, ca si o mare parte a garderobei, sunt purtate indiferent de sex, o adevarata moda androgina s-a nascut dupa razboi si nu înceteaza sa se raspandeasca, iar piesele specifice costumului feminin - fuste, rochii, sutien ca si ale costumului masculin - costum, cravata - sunt din ce în ce mai putin purtate.
Evident, atunci cand emanciparea feminina ajunge la limita, cand egalitatea conditiilor de viata înregistreaza zilnic progrese, iar barbatul se apropie de valorile considerate pana acum feminine, n-ar fi de mirare ca în secolele urmatoare, daca nu chiar în primele decenii, sa asistam la o asimilare completa a costumului masculin cu cel feminin.
Chiar daca folosirea lui s-a banalizat, nimic nu poate împiedica exercitarea unor influente din cele mai diverse asupra costumului contemporan. Ceea ce fara îndoiala frapeaza cel mai mult în moda actuala, pana la deconcertare, este fantastica varietate a toaletelor.
Unui Gerard de Quinsac, care, în 1980, deplangea „noua uniformizare a costumului, dictatura blite jeans-ilor si a tricoului", i se va opune tabloul strazii: daca tricoul, jeansii si baschetii sunt elementele esentiale ale garderobei contemporane (chiar realizarea lor este extrem de variata), nu este mai putin adevarat ca aceasta comporta un numar inedit de articole si ca gama costumelor posibile, încurajate, acceptate sau tolerate nu a fost niciodata atat de larga.
Geaca de piele, a carei folosinta este larg raspandita, trimite azi la numeroase semnificatii posibile: tanar modern, burgez „lipit", punk, rocker... „Si tinerii la moda, scria ca, ne amintesc, uneori putin brutal, ca nu e prudent sa arborezi o tinuta vestimcntara pe care o revendica altii.
La rockerii opriti pentru «controlul identitatii» nu exista o discrepanta între haina purtata, vocabular si modul de a fi. Nu «îsi asigura pielea» cine vrea. Scena care are loc cu acest prilej, daca ne limitam la aparente, ar putea fi rezumat astfel: un individ, sau mai adesea o banda, dezbraca de geaca o persoana izolata. Este un simplu furt sau, mai curand, asa cum ne face sa credem punerea în scena ritualizata, redobandirea unui semn de apartenenta la un grup?"
Nu e mai putin adevarat ca banalizarea folosirii este larg raspandita si ca cucereste terenul ambelor sexe. In timp ce costumul masculin si cel feminin se diferentiali dupa mijlocul secolului al XlV-lea, pana a se deosebi fundamental, la sfarsitul secolului al XX-lea observam o evolutie inversa: pantalonul, ca si o mare parte a garderobei, sunt purtate indiferent de sex, o adevarata moda androgina s-a nascut dupa razboi si nu înceteaza sa se raspandeasca, iar piesele specifice costumului feminin - fuste, rochii, sutien ca si ale costumului masculin - costum, cravata - sunt din ce în ce mai putin purtate.
Evident, atunci cand emanciparea feminina ajunge la limita, cand egalitatea conditiilor de viata înregistreaza zilnic progrese, iar barbatul se apropie de valorile considerate pana acum feminine, n-ar fi de mirare ca în secolele urmatoare, daca nu chiar în primele decenii, sa asistam la o asimilare completa a costumului masculin cu cel feminin.
Chiar daca folosirea lui s-a banalizat, nimic nu poate împiedica exercitarea unor influente din cele mai diverse asupra costumului contemporan. Ceea ce fara îndoiala frapeaza cel mai mult în moda actuala, pana la deconcertare, este fantastica varietate a toaletelor.
Unui Gerard de Quinsac, care, în 1980, deplangea „noua uniformizare a costumului, dictatura blite jeans-ilor si a tricoului", i se va opune tabloul strazii: daca tricoul, jeansii si baschetii sunt elementele esentiale ale garderobei contemporane (chiar realizarea lor este extrem de variata), nu este mai putin adevarat ca aceasta comporta un numar inedit de articole si ca gama costumelor posibile, încurajate, acceptate sau tolerate nu a fost niciodata atat de larga.
RSS Feed